Mănăstire Arnota

Mănăstirea Arnota – la doar 10 Km de Costești / Vâlcea

Mănăstirea Arnota, ctitorită de Matei Basarab în 1633-1634 și dedicată „Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil”, își desfășoară povestea la doar 37 km de Râmnicu Vâlcea, în apropierea Mănăstirii Bistrița și a celebrei Mănăstiri Hurezi. Legenda spune că Matei Basarab a ales acest loc pentru mănăstire după ce, înainte de a deveni domn, a găsit adăpost aici, ascunzându-se în tufișurile din apropiere, fugind de urmărirea turcilor.

Cercetările din 1974, desfășurate sub auspiciile Direcției Monumentelor Istorice, au dezvăluit că biserica actuală se ridică peste urmele altor lăcașuri de cult, încă nedate, ce au existat în acest loc.

Pridvorul și turla au fost adăugate de către Constantin Brâncoveanu la începutul domniei sale, în timpul unor lucrări de reparații din anii 1705-1706. Tot el a restaurat catapeteasma, o capodoperă sculpturală în stilul brâncovenesc (astăzi expusă la muzeul din București), și a revigorat pictura, fără să înlocuiască cea originală.

Ușile sculptate în lemn de castan de la intrarea în biserică poartă o inscripție în limba slavonă care amintește: „Aceste uși au fost realizate de Constantin Brâncoveanu, vel-logofat”. Ele ascund sub ele pictura originală „dreasă” sub ocrotirea ferventă a domnului, în timpul renovării pridvorului adăugat de el, pictură care nu s-a păstrat până în prezent. Un element de valoare artistică deosebită este portretul lui Matei Basarab, realizat în 1644 de zugravul Stroe din Târgoviște, ce face parte din această frescă inițială.